Pensii private: Consumatorii ezita sa ia decizii de investitii
Cele mai multe persoane adera in mod aleator la fondurile de pensii private si continua sa ramana mai departe active la acelasi fond. Reglementarea acestor produse ar trebui sa tina cont de aceasta inertie.
Orice persoana care se angajeaza pentru prima oara este obligata sa aleaga un fond de pensii. Daca in termen de 4 luni, nu ia nicio decizie, va fi repartizata aleatoriu la unul dintre fondurile de pensii existente.
Numarul celor care ajung in acesta situatie este foarte mare: 90% dintre noii participanti adera prin acest mecanism. Ulterior, toate aceste persoane continua sa ramane active la fondurile unde au fost repartizate, desi exista posibilitatea de a te transfera chiar si fara niciun comision (dupa primii 2 ani de la aderare).
Inertia este intalnita si pe alte piete
Aceasta inertie a consumatorilor nu se manifesta doar in Romania, ci este specifica pietei pensiilor private.
Studiile de specialitate arata ca populatia prefera sa foloseaca optiunile prestabilite, decat sa ia o decizie activa. In Australia, de exemplu, dupa ce s-a introdus optiunea de alegere a unui fond de pensie, s-a constatat ca doar 3-6% dintre persoane au schimbat fondul. Iar in cele mai multe cazuri, decizia a fost legata de schimbarea jobului sau inchiderea fondului de pensie.
In Marea Britanie, 99% dintre membrii celui mai mare fond de pensii creat de guvern (NEST) aleg varianta de investitie prestabilita, desi au si alte optiuni.
Alegerea variantei care nu presupune pentru consumator nicio decizie este mult mai la indemana si evita parcurgerea unui proces laborios de analiza.
Pe de alta parte, daca foarte multe persoane aleg aceasta optiune, atunci se creeaza un comportament de imitatie, deoarece deseori deciziile sunt influntate de ceea ce fac persoanele apropiate (prietenii, colegii de serviciu, etc.).
Reglementarile pot atenua riscurile
Autoritatea Europeana pentru Asigurari si Pensii Ocupationale (EIOPA) arata ca de regula, consumatorii tind sa amane luare unei decizii si nu evalueaza ulterior, daca alegerea initiala mai este adecvata.
Din aceasta perspectiva, autoritatile de supraveghere ar trebui sa tina cont in reglementarea acestor produse, de aceasta inertie a consumatorilor.
Masura uzuala este fortarea fondurilor de pensii sa adopte o strategie de investitie, adaptata la ciclul de viata al consumatorilor. Aceasta presupune ca riscul investitional sa fie mai ridicat in perioada initiala de la aderare, pentru a permite acumularea unui capital cat mai mare.
Ulterior, pe masura de participantul se apropie de varsta de pensionare, nivel de risc al investitiilor trebuie redus gradual, pentru a conserva capitalul acumulat.
In Romania, a existat un interes din partea autoritatii de supraveghere pentru a crea un astfel de mecanism, dar planurile au ramas deocamdata doar la nivel declarativ.