Reforma pensiilor dupa modelul Bancii Mondiale

Banca Mondiala a propus in 1994 un model de reforma a sistemelor de pensii, prin functionarea mai multor piloni. Acest model a stat la baza introducerii pensiilor private in Romania.

In urma unui proiect de cercetare care a durat 2 ani, Banca Mondiala a publicat in 1994 un studiu extins cu privire la problemele cu care se confrunta sistemele de pensii.
 
Documentul denumit “Prevenirea crizei imbatranirii” (Averting The Old Age Crisis) cuprinde totodata recomandari pentru reformele ce trebuie adoptate in diverse economii, in functie de nivelul de dezvoltare.

In anii urmatori, Banca Mondiala si-a concentrat eforturile pentru implementarea recomandarilor din acest studiu, in toate tarile pe care le-a asistat financiar, inclusiv in Romania.

Solutia Bancii Mondiale consta in construirea unui sistem de pensii bazat pe 3 piloni.

Sistemul public

Sistemul public este finantat de catre stat din taxele si impozitele colectate si permite redistribuirea veniturilor catre persoanele cu venituri mici.

De asemenea, acest sistem asigura un venit minim in cazul in care ceilalti piloni ai sistemului de pensii esueaza, din cauza unor factori economici (randamente reduse, recesiune sau criza financiara).

Avand un obiectiv limitat, acest pilon va avea nevoie de mai putine resurse pentru finantare si va diminua presiunile pentru cresterea pensiilor de stat.

Pensii obligatorii

Cel de-al doilea pilon il reprezinta cel al pensiilor obligatorii, prin care populatia economiseste banii pe parcursul vietii active in vederea obtinerii unei pensii.

Acest pilon sustine cresterea economica si dezvoltarea pietelor financiare. Dar cel mai important, acest pilon trebuie sa reduca dependenta de pensia de stat, sustine studiul Bancii Mondiale.

Acest program poate fi implementat sub forma unor pensii personale sau ocupationale, in ambele cazuri fiind necesara o atenta reglementare a acestui sector.

Pensiile personale sunt cele in care beneficiarul suporta contributiile, in timp ce pensiile ocupationale, sunt cele in care angajatorul suporta contributii in numele beneficiarului.

Pensii facultative

Cel de-al treilea pilon il reprezinta pensiile facultative, destinate persoanelor care vor sa beneficieze de venituri mai mari la pensie. Si acest pilon poate fi implementat sub forma pensiilor personale sau ocupationale.

Pentru fiecare pilon de pensii exista diverse forme de implementare, pe care Banca Mondiala le analizeaza in detaliu.

In viziunea Bancii Mondiale, sistemul bazat pe mai multi piloni isi indeplineste mai bine rolul deoarece reduce expunerea salariatilor la riscurile politice, investitionale si la cele specifice fiecarei tari.

In schimb, daca exista un singur pilon (public sau privat), salariatii se vor confrunta cu probleme serioase, daca acest pilon esueaza.

Tranzitia la sistemul multipilon

Banca Mondiala considera ca tarile unde sistemul public de pensii a devenit foarte costisitor  – cum este cazul Romaniei – au nevoie urgenta de reforma. Si nu oricum, ci o reforma radicala!

Inainte de a trece la sistemul multipilon, sistemul public trebuie mai intai ajustat, prin reducerea beneficiilor platite si cresterea varstei de pensionare.

Dupa ce sistemul public a fost reformat, statele pot introduce ceilalti piloni ca alternativa. Rolul lor va fi la inceput sa compenseze scaderea pensiilor de stat.

Banca Mondiala recomanda reducerea contributiilor de asigurari sociale pentru pensia de stat si redirectionarea sumelor eliberate catre Pilonul II de pensii obligatorii.

Persoanele care sunt aproape de varsta de pensionare urmeaza sa beneficieze doar de vechiul sistem de pensii, in timp ce restul populatiei este inrolata in sistemul reformat.

Datoria tranzitiei

Aceasta tranzitie genereaza costuri pentru stat deoarece, in sistemul public, generatia actuala plateste pensiile generatiei anterioare. In urma reformei, generatia actuala isi va plati propria pensie.

Pensiile ultimei generatii inainte de reforma trebuie astfel acoperite din alte surse. Banca Mondiala sustine ca o mare parte din aceasta datorie va fi compensata de cresterea productivitatii muncii, ce va permite majorarea salariilor si implicit a taxelor colectate de stat.

Restul deficitului se poate acoperi prin cresterea datoriei publice, transferuri din alte taxe catre bugetul de pensii si/sau privatizarea companiilor de stat.

Persoanele cu varsta intre 35 si 55 ani vor suporta povara reformei, deoarece varsta de pensionare este majorata, iar beneficiile obtinute sunt diminuate. Acest grup va fi insa compensat prin cresterea salariilor (ca urmare a reformei), prin reducerea contributiilor de asigurari sociale platite si capitalul acumulat la Pilonul II.