Bancile au supraevaluat impactul darii in plata
Darea in plata nu pare sa se transforme nici pe departe intr-un soc sistemic pentru sectorul bancar, impactul acestei legi fiind mult supraevaluat de catre industrie.
Aproape 3.500 de persoane au decis sa apeleze la darea in plata, in primele 2 luni de la aparitia legii, conform unor informatii publicate de BNR.
In total, bancile au primit peste 3.900 de notificari pana la 20 iulie 2016. In majoritatea cazurilor, un debitor a notificat un credit, dar 404 clienti au notificat cel putin 2 credite.
Valoarea totala a datoriilor aferenta creditelor notificate este de 1,12 miliarde lei. Aceasta suma include atat soldul ramas de rambursat, cat si dobanzile si penalitatile de intarziere.
In 56% din cazuri, creditele aveau intarzieri de peste 90 zile. Astfel, jumatate dintre imprumuturi erau deja neperformante, ceea ce inseamna ca bancile au avut ocazia sa adauge penalizari importante la datoria clientului.
Penalizarile umfla serios datoria fata de banca, iar aceasta suma nu se recupereza in mod normal integral de catre banca.
Chiar si asa, este important de semnalat ca in 25% din cazuri, datoria era acoperita de garantie. In rest, datoria era mai mica decat garantia, insa BNR nu precizeaza care este gradul de acoperire cu garantii.
Intr-un scenariu pesimist, am putea considera ca garantiile acopera 50% din datorie, ceea ce ar presupune pierderi pentru banci de pana la 400 milioane lei.
In timp, este de asteptat ca numarul de notificari sa scada semnificativ, cel mai puternic impact fiind resimtit de banci in primele luni.
Cat de mare este efectul?
Cat de mult sunt afectate bancile, in aceste conditii? Pentru a raspunde la aceasta intrebare este util sa stim cat de mult pierd bancile din credite, in mod uzual.
De exemplu, in 2013, BCR (cea mai mare banca a tarii) a inregistrat pierderi in contabilitate de 1,9 miliarde lei, iar in 2014 de 3,8 miliarde lei.
La BRD, costul net al riscului (un termen pompos pentru a cataloga tot pierderile din credite) a fost 2 miliarde lei in 2013 si de 1,2 miliarde lei in 2014.
In cazul darii in plata, avem pierderi pana acum de cel mult 400 milioane lei nu la 2 banci, ci la toate bancile din Romania.
Asa cum se observa aceste pierderi sunt mult mai mici decat ceea ce au avut bancile de infruntat in ultimii ani, ca urmare a crizei economice.
BNR a exagerat cu riscul sistemic
In aceste conditii, posibilitatea ca darea in plata sa se transforme intr-un risc sistemic pentru banci – asa cum BNR a avertizat in perioada dezbaterilor publice – are sanse scazute de realizare.
“Aceasta lege creeaza risc sistemic, reduce disciplina la plata, induca hazard moral pentru ca nu distinge intre cei care nu mai vor sa plateasca si care care nu mai pot sa plateasca, limiteaza accesul la creditare pentru populatia tanara si pentru cei cu venituri reduse, afecteaza profitabilitatea si solvabilitatea bancilor”, se arata in ultimul raport BNR asupra stabilitatii financiare, publicat chiar atunci cand legea era dezbatuta in Parlament.
Pentru cei care nu isi dau seama de gravitatea afirmatiilor BNR, riscul sistemic este riscul de colaps al intregului sistem financiar. Acum ca avem si cifre comparative, putem rasufla linistiti!
Asa cum se prezinta situatia actuala, darea in plata are un impact moderat asupra situatiei financiare a bancilor. In plus, rezultatele semestriale ale principalelor bancile au aratat cresteri ale profiturilor cu aproape 50% fata de perioada similara a anului trecut.