Leul are puterea sa reziste presiunilor de depreciere
Valutele est-europene sunt mult mai bine pregatite sa reziste presiunilor de depreciere in urma Brexit-ului, iar daca sentimentul negativ persista, bancile centrale au resurse suficiente ca sa intervina, arata un raport publicat de Erste Research.
Monedele din Europa Centrala si de Est nu pot evita sentimentul negativ care a cuprins pietele financiare, dupa ce Marea Britanie a decis sa paraseasca UE.
Reactia initiala a fost mai ampla in cazul zlotului polonez, care a inregistrat o depreciere de pana la 4% pe parcursul zilei, dar ulterior s-a revenit.
Leul a reactionat moderat, fiind mai putin afectat decat zoltul polonez si forintul maghiar. In schimb, coroana ceheasca si kuna croata abia daca au resimtit vreun efect, se arata intr-un raport publicat de Erste Research.
Scenariul din 2008 nu se va repeta
Analistii Erste considera ca monedele est-europene nu se confrunta nici pe departe cu un risc de depreciere, similar cu cel declansat de falimentul Lehman in 2008, cand au pierdut pana 45% intr-un an.
“Nu consideram ca valutele din Europa Centrala si de Est sunt supraevluate ca in 2008 si nicio ajustare a balantei externe nu este necesara. Prin urmare, fundamentele economice nu justifica un declin atat de puternic”, se mentioneaza in raport.
Bancile centrale au munitie pentru a proteja cursul
In cazul in care sentimentul negativ va prevala si valutele vor supuse unor presiuni de depreciere, este probabil ca bancile centrale sa intervina.
BNR este una dintre principalele candidate pentru interventii pe piata valutara, mai ales ca banca centrala sustine ca practica un regim valutar de floating controlat, prin care urmareste sa evite fluctuatiile nejustificate ale cursului.
Si mai important este ca aceste interventii sunt credibile, deoarece bancile centrale au la dispozitie mult mai multe rezerve valutare decat in 2008.
In cazul Romaniei, rezervele valutare depasesc necesarul de finantare externa pe un an, ceea ce nu era cazul in 2008-2009.
Din punct de vedere al relatiilor comerciale, iesirea Marii Britanii din UE nu are un impact prea mare asupra tarilor din Europa Centrala si de Est. Exporturile acestor tari catre Marea Britanie reprezinta intre 3-6% din PIB si este putin probabil ca ele sa se evapore dupa Brexit.
Un alt impact ar putea avea Brexit-ul prin intermediul transferurilor de bani din strainatate. Deprecierea lirei va face sa scada sumele primite de familii de la rudele care lucreaza in Marea Britanie. Cele mai mari fluxuri de bani se inregistreaza in Polonia, unde aceste sume reprezinta 1,5% din PIB. Nici in acest caz nu vorbim insa de un efect semnificativ.
