Guvernul USL respinge legea falimentului personal

Guvernul USL condus de Victor Ponta a respins proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice. Acest proiect nu beneficiaza de sustinere inca din perioada guvernarii PD-L, motiv pentru care initiativele parlamentare esueaza repetat.

In sedinta de guvern din 17 octombrie 2012, au fost analizate amendamentele aduse la doua proiecte privind legea insolventei persoanelor fizice. Decizia a fost de a nu sustine niciunul din aceste proiecte, din cauza unor observatii de fond.

“In clipa in care amendamentele cu care a venit de la Parlament catre Guvern acest proiect de lege, nu au fost de natura sa convinga membrii guvernului ca guvernul poate avea un punct de vedere pozitiv la amendamente”, a explicat refuzul purtatorul de cuvant al guvernului Ponta, Andrei Zaharescu.

Proiectele zac uitate in Parlament din 2010

In 2010, au ajuns in Parlament doua proiecte legislative pentru reglementarea falimentului personal:

  • un proiect denumit “Propunere legislativa privind insolventa persoanelor fizice” initiat de deputatul PNL, Eugen Nicolaescu a fost respins de Senat in aprilie 2010; cum camera decizionala este Camera deputatilor, proiectul a ajuns la comisii in mai 2010. Pe 26 mai 2010, a primit aviz de la Comisia pentu politica economica, reforma si privatizare, dupa care procesul legislativ a stagnat.
  • un alt proiect – denumit “Proiect de lege privind insolventa persoanelor fizice” – initiat de 13 deputati PD-L a fost aprobat de Senat in aprilie 2010, insa s-a blocat apoi la comisiile din Camera Deputatilor. Acest proiect inca mai asteapta avizul de la Comisia pentu politica economica, reforma si privatizare.

 

Acordul cu FMI este folosit ca paravan

Guvernele nu au dorit sa sustina aceste proiecte deoarece si-au asumat angajamente contrare in fata FMI. In scrisorile de intentie semnate in cadrul acodului cu FMI se prevedea mai intai ca statul roman nu va sustine aceste initiative legislative deoarece ar afecta disciplina de plata a debitorilor.

Ulterior, tonul s-a mai indulcit, autoritatile romane angajandu-se ca sa se consulte cu FMI si Comisia Europeana inainte de a promova un astfel de proiect legislativ.

Efectul este insa acelasi: legea falimentului personal este amanata pe termen nedefinit.

Ultimul acord cu FMI a intrat in vigoare pe 31 martie 2011 si este valabil 24 luni. Prin urmare, el va expira in primavara lui 2013, insa guvernul USL intentioneaza sa prelungeasca actualul acord.

Acordul cu FMI nu impiedica promovarea legii falimentului personal in alte tari. Grecia si Irlanda au beneficiat de asistenta financiara primita din partea FMI, dar acest lucru nu a impiedicat implementarea falimentului personal. In plus, sectorul financiar a fost mult mai puternic afectat de criza in aceste tari. Cu toate acestea, guvernele nu si-au permis sa puna interesele bancilor in fata celor ale populatiei.

La noi, bancile nici macar nu mai sunt cu capital romanesc (decat in putine cazuri). Astfel ca interesele bancilor straine au ajuns sa conteze mai mult pentru guvern decat interesele populatiei.

Costuri sociale ignorate

Conform datelor de la Biroul de Credit, peste 700.000 de persoane inregistreaza restante la plata creditelor. Persoanele cu restante mai mari de 90 de zile risca sa fie executate silit, urmand a suporta retineri salariale pana cand banca isi va recupera integral creditul, dobanzile datorate si penalizarile.

In multe cazuri, aceste popriri se pot mentine foarte multi ani, ceea ce face ca persoanele respective sa nu-si mai poata reveni financiar. Efectele sunt retragerea din viata sociala, depresia si conditii improprii de viata pentru copii.

Legea falimentului personal ar obliga bancile sa accepte ca o parte din datorii sa fie sterse, astfel incat sa permita reincluderea in viata sociala a persoanelor care se confrunta acum cu probleme financiare.