Executorii judecatoresti au jumulit restantierii cu onorarii ilegale

Restantierii ajunsi in stadiul de executare silita au fost obligati sa suporte onorariile ridicate ale executorilor judecatoresti. Unele costuri excedau chiar si cadrul legal, conform unei anchete a Consiliul Concurentei.

Anunt sponsorizat

Alege creditul imobiliar Casa Ta de la Raiffeisen Bank si ai reducere aniversara de 20% la dobanda.

Atunci cand restantele la credit depasesc 90 de zile, banca demareaza procedurile de executare silita a clientului. Conform legii, aceasta procedura se efectueaza prin intermediul unui executor judecatoresc, care primeste un onorariu pentru prestarea acestor servicii.

Onorariile executorului judecatoresc se suporta insa tot de catre client, fiind retinute din veniturile obtinute in urma executarii silite.

Mai mult, aceste onorarii au prioritate la plata, inaintea bancii. Prin urmare, din banii recuperatii de la client, se acopera mai intai costurile cu executarea silita (unde figureaza si onorariul executorului judecatoresc) si abia apoi banca isi recupereaza creditul, din sumele ramase.

Onorariile erau impuse prin asociatia de profil

O investigatie a Consiliului Concurentei a aratat insa ca unele dintre onorarii exced cadrul legal. Aceste practici dezavantajeaza puternic restantierii, care sunt persoane ce se confrunta deja cu mari dificultati financiare, dar pe deasupra, sunt “jupuiti” si de executorul judecatoresc.

“Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti (UNEJ) a stabilit o lista a cheltuielilor de executare silita aplicabile tuturor membrilor profesiei. Aceste cheltuieli excedau cadrul legal (Legea nr. 188/2000), fiind diferentiate de onorariile stabilite de ministrul justitiei”, precieaza Consiliul Concurentei.

Tarifele nu erau stabilite in conditii de concurenta

Legea ce reglementeaza activitatea executorilor judecatoresti stabileste valori maximale si minimale pentru onorariile acestora.

Totodata, membrii UNEJ trebuiau sa respecte lista cu “cheltuieli” impusa de asociatie. Cum UNEJ reprezinta intreaga piata a executorilor judecatoresti, in acest fel, nu a mai existat nici un fel de presiune concurentiala care sa mentina aceste cheltuieli la un nivel mai mic.

“Astfel de restrictii sunt cu atat mai nocive pentru mediul concurential atunci cand organizatia profesionala joaca un rol important, mai exact atunci cand accesul pe piata este conditionat de intrarea in respectiva asociatie, cum este si in cazul de fata in care nu poti fi executor judecatoresc decat daca esti membru UNEJ”, a afirmat presedintele Consiliului, Bogdan Chiritoiu.

Executorii si-au facut o casta profesionala

O alta descoperire a Consiliul este ca profesia executorilor judecatoresti s-a transformat intr-o afacere de familie.

In 2010, UNEJ a introdus o taxa de intrare in profesie de 5.000 euro. De la plata taxei, erau insa scutite rudele si afinii de gradul I ai celor care erau membrii UNEJ.

Taxa functiona ca o bariera la intrarea in profesie: rudele celor care erau deja executori judecatoresti erau favorizati, in timp ce restul persoanelor erau impiedicate sa profeseze de nivelul ridicat la taxei.

“In acest fel, s-a creat o categorie de privilegiati […], creandu-se toate premisele consolidarii ideii de casta profesionala bazata pe legaturi de familie”, a semnalat Consiliul Concurentei.

In urma acestei anchete, Consiliul a amendat asociatia cu aproape 132.000 euro si a impus eliminarea din statutul profesiei a listei cu cheltuieli de executare silita.

 

Foto:FreeDigitalPhotos.net