Darea in plata, risc sistemic pentru banci

BNR - cainele de paza al sectorului bancar

BNR emite un avertisment impotriva legii privind darea in plata, publicand in regim de urgenta un nou raport asupra stabilitatii financiare, care semnaleaza efectele negative ale acestei legi.

Legea privind darea in plata a trecut de Senat si a intrat in dezbatare la comisiiile din Camera Deputatilor (camera decizionala). BNR incearca pe ultima suta de metri sa influenteze parlamentarii, ca sa adopte o serie de amendamente.

BNR a decis sa publice Raportul asupra stabilitatii financiare cu 6 luni mai devreme, din cauza provocarilor interne. Pentru prima data, raportul indica un risc sistemic sever: cadrul legal incert si impredictibil.

Evident, este vorba de legea privind darea in plata, care va avea implicatii importante. Legea va genera pierderi semnificative pentru banci, afectand profitabilitatea si solvabilitatea acestora.
 
Pierderile pe care bancile le-ar putea suporta nu sunt evaluate in raport. Astfel, riscul sistemic reclamat de BNR nu este fundament pe baza unei analize financiare.

Raportul bancii centrale prezinta totodata o serie de efecte pe care legea le-ar putea avea asupra conditiilor de creditare.

Cazurile extreme ajung sa fie generalizate

Bancile care au majorat pana acum avansul sunt folosite ca exemplu si se ajunge la generalizari pe marginea unor cazuri extreme.

BNR ajunge sa considera ca efect general reducerea perioadei de creditare cu 10 ani, desi aceste decizii au fost cazuri izolate. Analistii BNR forteaza nota si fac estimari pe baza acestei ipoteze, cu privire la accesibilitatea creditului pentru locuinta, ajungand la concluzia ca rata lunara se va majora cu aproape 45% daca darea in plata se va aplica.

O alta estimare pesimista se refera la numarul de ani, necesar unei familii pentru a economisi avansul minim.

BNR estimeaza ca o familie cu 2 salariati ce castiga salariul mediu pe economie are nevoie acum de 3,8 ani pentru a strange avansul minim de 15%. Daca avansul se va majora la 35%, se va ajunge la aproape 8 ani de asteptare pentru cumpararea unei case.

Estimarile iau in calcul ca familia vrea sa achizitioneze o locuinta de 60.000 euro. Poate ca acest pret este relevant pentru Capitala sau marile orase, dar aici venitul mediu al populatiei este mai ridicat. Pretul folosit nu este insa unul care sa fie reprezentativ la nivel national. Prin urmare, BNR a ales sa prezinte un caz izolat sub forma unui efect generalizat.

Un alt efect important ar fi scaderea preturilor la locuinte. Pe termen scurt, s-ar putea inregistra un declin cu pana la 10%, se arata in raportul BNR. Evident, nici aceasta estimare nu este fundamentata in raport.