BNR latra, dar nu ia masuri pentru a preveni supraindatorarea populatiei

Conducerea BNR se arata ingrijorata de impactul pe care cresterea dobanzilor in lei il va avea asupra creditelor imobiliare, insa esueaza in a pune in practica masuri prin care sa previna riscul de supraindatorare a populatiei.

bnr img sediuBanca Nationala atrage atentia in mod public ca gradul de indatorare al populatiei risca sa devina o vulnerabilitate la adresa stabilitatii financiare.

“Faptul ca marea majoritate a stocului si a fluxului de credite ipotecare si de credite pentru companii sunt acordate la dobanda variabila reprezinta un factor agravant pentru stabilitatea financiara in conditiile reluarii ciclului de crestere a dobanzilor”, a precizat viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, cu ocazia prezentarii ultimului Raport asupra stabilitatii financiare.

Consumatorii cu venituri mici isi pot pierde casele

Cei mai afectati sunt consumatorii cu venituri sub media pe economie, deoarece acestia au obtinut credite in conditiile unui grad de indatorare mai ridicat.

“Avand in vedere ca aproape 30% din debitorii cu credite ipotecare au venituri intre salariul minim si cel mediu, o proportie semnificativa a populatiei inregistreaza niveluri de indatorare ingrijoratoare in cazul unor evolutii adverse”, spune viguvernatorul BNR.

Prin urmare, daca ratele Robor continua sa creasca, clientii cu venituri mici nu vor mai avea bani sa achite ratele si isi vor pierde casele.

Reguli slabe la evaluarea bonitatii clientilor

Este foarte bine ca BNR este preocupata de acest aspect, insa ar fi si mai bine daca ar si intreprinde ceva in acest sens. Din pacate, BNR esueaza lamentabil la acest capitol.

Prin Regulamentul nr. 17/2012, banca centrala obliga bancile sa evalueze capacitatea de rambursare a clientilor. In acest sens, finantatorii trebuie sa se asigure ca imprumutatul poate face fata rambursarii creditului inclusiv in conditii adverse, cum ar fi cresterea cursului sau a ratelor de dobanda.

Avertismentul viceguvernatorului Voinea ar fi inutil, daca legislatia ar fi fortat bancile sa isi faca temele.

Insa, regulamentul BNR obliga bancile sa tina cont de cresterea dobanzilor in evaluarea gradului de indatorare a clientilor doar la creditele de consum, nu si la creditele imobiliare.

Ori chiar viceguvernatorul Voinea semnaleaza ca riscul de dobanda este mult mai mare la creditele ipotecare decat la cele de consum.

“Creditele ipotecare prezinta o senzitivitate mai mare fata de creditul de consum, la posibilele socuri asupra ratei dobanzii […] date fiind maturitatea si sumele contractate mai mari”,  a  mentionat Voinea.

Prin urmare, BNR aplica cerinte mai dure acolo unde nu e cazul si ignora riscurile cu adevarat importante.

Pe de alta parte, chiar daca regulamentul BNR ar fi fortat bancile sa tina cont de riscul de dobanda si la creditele ipotecare, efectul ar fi fost aproape nul. In acceptiunea BNR, scenariul advers consta intr-o majorare a ratei dobanzii cu numai 0,6 puncte procentuale.

Scenariile adverse ale BNR nu au legatura cu realitatea
 
Un astfel de scenariu este rupt de realitate, deoarece dobanzile in lei fluctueaza cu valori mult mai mari. Doar in aceasta toamna, Robor s-a majorat cu peste 1 punct procentual. Pentru credite ce se acorda pe perioade pana la 35 ani, fluctuatiile posibile sunt mult mai ample.

O dovada in plus ca scenariile BNR sunt total nerealiste vine si de la Londra, unde Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a stabilit regulile de avertizare a populatiei in cazul riscurilor asociate creditelor imobiliare.

Directiva privind creditele ipotecare obliga bancile sa prezinta clientilor un scenariu advers, care sa-i atentioneze cu privire la posibilele majorari ale ratelor, iar ABE a fost desemnata sa stabilieasca cerintele tehnice ale scenariilor de risc.

Prin decizia luata, ABE a obligat bancile sa ia in calcul o cresterea a dobanzilor cu o valoare egala cu fluctuatia maxima a dobanzii cheie pe o perioada de 20 ani. In cazul Romaniei, scenariul advers consta intr-o simulare de majorare cu 9 puncte procentuale a ratei dobanzii.

Aceasta atentionare are doar un rol informativ si nu obliga bancile sa evalueze capacitatea de rambursare a clientilor, in functie de astfel de evolutii. O cerinta de acest tip ar fi insa eficace, deoarece ar limita riscul de supraindatorare a populatiei pe termen lung.

In loc sa se lamenteze public ca sunt ingrijorati de soarta debitorilor, cei de la BNR ar face bine sa intreprinda si ceva in acest sens, deoarece obiectul lor de activitate este sa supravegheze sectorul bancar si nu sa tina predici!

Posteaza un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.