Cum sa alegi banci sigure pentru economiile tale?


Foto: James Barker/ FreeDigitalPhotos.net

Bancile care practica dobanzi mult mai mari decat media pietei prezinta un risc mai ridicat pentru deponenti. ExpertulBanilor.ro iti arata cum sa alegi banci sigure pentru economiile tale. 

Este recomandat ca fiecare sa caute sa isi protejeze economiile si singur si sa nu se bazeze exclusiv pe autoritati. In acest caz, regulile sunt simple.

Reguli pentru economii sigure

Conform studiilor economice, bancile care practica cele mai mari dobanzi prezinta cele mai mari riscuri de faliment. Este suficient sa compari dobanda de la banca ta cu cea practicata de marile banci (acestea sunt bancile care se bucura de cea mai mare incredere, astfel ca nu sunt nevoite sa practice dobanzi ridicate pentru a atrage depozite).

In general, o dobanda mai mare de 1,5-2 puncte procentuale decat dobanda marilor banci ar trebui sa ridice semne de intrebare. Este vorba doar de o promotie ocazionala sau toata oferta bancii are dobanzi foarte inalte la economisire?

In momentul in care banca atrage depozite la costuri mari, va fi obligata sa acorde credite scumpe, pentru a-si recupera cheltuielile. Clientii siguri se vor indrepta insa spre bancile cu credite ieftine. Doar clientii riscanti vor accepta sa ia credite scumpe. Riscul ca ei sa nu poate rambursa creditul este ridicat, ceea ce pune banii deponentilor in pericol. Acest fenomen este denumit in termeni economici “selectie adversa”.

De asemenea, actionarul bancii reprezinta un alt aspect important pentru deponent. Daca banca apartine unui grup solid, ea nu va fi lasata sa falimenteze, indiferent de probleme, deoarece va strica imaginea actionarului. Acesta va recapitaliza banca falita, decat sa riste ca reputatia grupului financiar sa fie afectata. ExpertulBanilor.ro te ajuta sa verifici cine sunt actionarii, pe pagina dedicat bancilor din Romania.

Lectia din Cipru: Deponentii afla intotdeauna prea tarziu

Criza din Cipru a readus in atentia tuturor deponentilor ca bancile sunt vulnerabile, iar economiile de o viata atarna in final de decizia politicienilor.

Schemele de garantare a depozitelor pot fi usor ocolite atunci cand este nevoie, printr-o taxare din senin a depozitelor. Taxa poate fi binecuvantata chiar si de Comisia Europeana, cea care a promovat directiva europeana privind garantarea depozitelor pana la 100.000 euro.

Un alt apect ce merita retinut este ca atunci cand problemele bancare ies la suprafata, deponentii nu mai pot face nimic. In Cipru, toti clientii s-au vazut in imposibilitatea de a-si exercita un drept constitutional fundamental –  dreptul de proprietate asupra propriilor economii. De la anuntarea masurilor de salvare a bancilor cipriote, toate unitatile s-au inchis, astfel ca oamenii nu au mai avut acces la proprii bani.

Acesta este de fapt scenariul care se intampla de fiecare data cand o banca se prabuseste. Nimeni nu atentioneaza publicul ca respectiva banca este riscanta, pana cand inevitabilul se produce.

Din contra, oficialii dau in permanenta asigurari populatiei, ca bancile sunt sigure, problemele sunt sub control si nu exista niciun motiv de ingrijorare.

Bancile centrale indeamna la calm, indiferent de situatie

In aprilie 2011, guvernatorul bancii centrale a Ciprului, Athanasios Orphanides,  acorda un interviu pentru Reuters, in care declara ca bancile cipriote sunt cat se poate de solide.

“Ca sa intelegeti cat de bine capitalizat este sectorul bancar, este utila o comparatie. Bancile noastre deja respecta cerintele mai stricte de capital care sunt introduse prin Basel III. In schimb, in alte state membre din zona euro au fost efectuate calcule explicite care arata ca este nevoie de o infuzie suplimentara de capital, ca cerintele sa fie atinse. Acest lucru atesta ca sistemul bancar are o pozitie de capital foarte solida”, afirma guvernatorul bancii centrale din Cipru.

Dl. Orphanides a plecat de la conducerea bancii centrale in mai 2012, iar in locul lui a venit Panicos Demetriades. In mandatul lui, bancile cipriote au inceput sa isi arate adevaratele probleme, iar in vara lui 2012, au avut nevoie de primele ajutoare de stat, pentru a supravietui.

Ca si predecesorul sau, Demetriades a dat asigurari cu totul va fi bine in final. In decembrie 2012, acesta declara ca sectorul bancar va fi reformat si restructurat in profunzime. “Raman optimist ca economia cipriota si sectorul financiar isi vor reveni si vor iesi mai puternice din aceasta criza”, isi incheia discursul guvernatorul, cu 3 luni inainte de a se pune problema confiscarii unei parti a depozitelor populatiei.

Banii deponentilor sunt esentiali pentru banci

Rolul bancilor centrale este sa transmita incredere in sectorul bancar. Niciodata acestea nu vor spune ca o anumita banca are probleme. Aceste detalii se discuta doar in spatele usilor, iar daca operatiunea de salvare reuseste, deponentii nu vor afla niciodata ca economiile lor au atarnat de un fir de par. Cand operatiunea esueaza, situatia scapa de sub control.

Toate bancile isi bazeaza activitatea pe economiile populatiei si ale companiilor. Acestea reprezinta pana la 90% din banii pe care bancile ii gestioneaza. Fara acesti bani, bancile nu ar functiona. Iar daca toata lumea isi retrage banii in acelasi timp, banca falimenteaza, chiar si daca nu avea niciun credit neperformant. Banii deponentilor sunt imprumutati si nu pot fi mobilizati toti odata pentru a fi retrasi in acelasi timp.

De aceea, si la noi, mesajele venite de la banca centrala vor fi intotdeauna optimiste. Guvernatorul Mugur Isarescu a precizat intotdeauna ca sectorul bancar este bine capitalizat, intr-o masura chiar mai mare decat in alte tari ale UE. Ce ironie, ca si in Cipru, guvernatorul nostru are acelasi discurs!