Cum sunt anulate comisioanele Volksbank in instanta?

Comisioanele practicate de Volksbank la credite au fost desfiintate de catre instantele de judecata in numeroase randuri. ExpertulBanilor.ro iti arata motivatia care a stat la baza unor astfel de decizii judecatoresti.

Numerosi clienti au castigat procese cu Volksbank in instanta, fortand banca sa le inapoiezi banii platiti pe diverse comisioane la credite. Nu este vorba doar de faimosul “comision de risc” (rebotezat in comision de administrare, dupa aparitia OUG 50/2010), ci si de diverse alte comisioane.

Cadrul legal in baza caruia s-au castigat procese a fost in principal, Legea nr.  193/2000 privind clauzele abuzive. In esenta, motivatia a fost ca un comision trebuie incasat in schimbul prestarii unui serviciu. Astfel, comisioanele diverse introduse de banca in contracte nu erau justificate, deoarece clientul nu primea nimic in schimbul lor.

Prezentam la jos decizia Tribunalului Bucuresti din martie 2012, in cadrul unui proces colectiv in care cateva sute de clienti s-au judecat cu banca.

1

Comision de risc

Decizia instantei arata ca “in cuprinsul contractelor, societatea parata nu a definit riscul pentru care se percepe acest comision”.

Conditiile generale din contracte mentioneaza ca acest comision “se datoreaza pentru punerea la dispozitie a creditului”. De aici rezulta ca perceperea acestui comision nu are legatura cu posibilele riscuri financiare, fiind legat doar de acordarea creditului.

Prin urmare, riscul pentru care se percepe nu este clar, iar caracterul echivoc al clauzei contravine art. 1 din Legea 193/200 privind clauzele abuzive, care impune ca orice clauza sa fie clara si fara echivoc, precum si art. 78 din Legea 286/2004.

De asemenea, clauza respectiva nu respecta nici exigentele bunei-credinte, deoarece introducerea comisionului de risc a vatamat interesele patriomoniale ale clientului, prin majorarea considerabila a ratei lunare. Prin acest comision, banca a incercat sa obtina un avantaj disproportionat, astfel incat dezechilibrul contractual s-a rupt.

In aceste conditii, tribunalul a declarat nulitatea absoluta a clauzei privind comisionul de risc, aratand ca ea este lipsita de cauza juridica – in conditiile articolului nr. 948 si 966 din Codul Civil – neexistand o contraprestatie care sa justifice comisionul de risc.

Odata constatata nulitatea absoluta a acestui comision, banca a fost obligata sa nu incerce sa-l redenumeasca.

2

Comision administrare garantii

In contractele de credit Volksbank era mentionat ca in primii 3 ani, clientul era obligat sa plateasca un comision pentru administrarea fiecarui bun adus in garantie. In anii urmatori, banca isi rezerva dreptul de a percepe noi comisioane de acest fel.

Decizia tribunalului arata ca scadenta acestui comision nu este clar precizata in conditiile contractuale, la fel ca si valoarea comisionului, dupa primii 3 ani. Totdata, contractul nu arata serviciul care se presteaza in schimbul acestui comision.

Forumularea “administrarea de catre banca a fiecare bun pentru care se constituie garantie imobiliara” este eliptica, deoarece nu permite clientului sa cunoasca sarcinile pe care banca trebuie sa le efectueze, astfel incat sa poate verifica daca s-au respectat obligatiile.

In acest conditii, instanta a decis ca acest comision are caracter abuziv, deoarece “lasa o marja de apreciere societatii bancare, atat in ceea ce priveste obligatia asumata de reclamanti, cat si in ceea ce priveste propria obligatie, fapt ce contrazice echilibru contractual”.

3

Comision de rezerva minima obligatorie

Comisionul de rezerva obligatorie este prezentat in contractele Volksbank ca un “comision datorat ca urmare a obligatiei bancii de a constitui rezerva minima obligatorie la BNR”.

Obligatia pe care Volksbank a invocat-o este insa cea pe care orice banca ce opereaza in Romania trebuie sa o respecte. In plus, pentru sumele depuse la BNR ca rezerva minima obligatorie, bancile incaseaza si dobanda.

Instanta a apreciat comisionul de rezerva minima obligatorie ca fiind o dobanda mascata, pentru satisfacerea unor obligatii pe care legea le-a pus exclusiv in sarcina bancii si nu reprezinta un pret pentru serviciile prestate de banca, deoarece clientul nu primeste nimic in schimb.

4

Comision monitorizare polite de asigurare

Clientii Volksbank care incheiau asigurari de imobil cu societatile neagreate de banca, trebuia sa plateasca un comision de monitorizare polite de asigurare in valoare de 50 euro pe an.

In decizia instantei se arata ca “urmarirea, monitorizarea si gestionarea politelor de asigurare […] nu reprezinta un serviciu efectuat de banca in favoarea celui imprumutat, ci in favoarea sa”. Banca este obligata sa faca aceasta administrare in virtutea principiilor diligentei si prudentei bancare.

In acest context, instanta apreciaza ca dispozitiile contractuale ce instituie acest comision sunt abuzive deoarece creeaza un dezechilibru insemnat intre dreptul bancii de a percepe un comision pentru indeplinirea unei obligatii care-i incumba si dreptul clientului de a plati comision pentru un serviciu, care nu le este destinat.

5

Comision de aranjament

Conditiile generale prevad ca “pentru punerea la dispozitie a creditului, imprumutatul datoreaza bancii un comision. Modul de calcul si scadenta sunt prevazute in Conditiile speciale…”.

Instanta a observat ca in Conditiile speciale nu este prezentat un astfel de comision, astfel ca nu se poate analiza conditiile in care comisionul se aplica si daca este clauza abuziva sau daca dedubleaza comisionul de analiza dosar ori comisionul de risc, care se aplica tot “pentru punerea la dispozitie a creditului”.

Pe cale de consecinta, comisionul a fost considerat abuziv.

6

Comision de neutilizare

In situatia in care clientul nu utilizeaza creditul aprobat, banca poate percepe un comision de neutilizare, aplicat la suma netrasa din imprumut.

Instanta a considerat ca acest comision contrazice cerintele bunei-credinte, deoarece creeaza un dezechilibru intre dreptul bancii de a cere un comision fara contraprestatie si obligatia clientului de a plati acel comision. Totodata, modalitatea lapidara in care este redactat este contrara bunei-credinte care trebuie sa guverneze raporturile dintre parti.

In plus, comisionul de neutilizare apare ca fiind o sanctiune, tendinta legiuitorului fiind  – in conditiile OUG 50/2010 – in sensul excluderii acestui tip de comision.

Decizia instantei poate fi citita integral pe blog-ul clientilor Volksbank.