3 masuri luate de BNR pentru incurajarea creditelor in lei
BNR a luat 3 decizii importante pentru a forta scaderea dobanzilor in lei, dar si pentru reducerea riscului asociat cu imprumuturile in moneda nationala.
Mentinerea inflatiei la valori foarte mici a permis Bancii Nationale sa continue masurile de relaxare a politici monetare. Banca centrala a adoptat insa o conduita mai indrazneata, fata de comportamentul cu care ne-a obisnuit in trecut.
Motivele tin probabil de incetinirea cresterii economice, majoritatea sectoarelor economice inregistrand performante mai slabe fata de perioada anterioara.
In aceste conditii, banca centrala a adoptat 3 masuri pentru incurajarea cresterii economice, prin canalul ratei dobanzii.
Dobanda cheie scade la 3%
Rata dobanzii de politica monetara s-a redus de la 3,25% la 3%, continuandu-se seria pasilor marunti din ultimul an. Din octombrie 2013, BNR a operat reduceri succesive de 0,25 puncte procentuale, coborand dobanda cheie de la 4,5% la 3% in prezent.
Ca de fiecare data, masura este una de acomodare la tendinta pietei, in sensul ca aliniaza dobanda BNR la nivelul dobanzilor interbancare. Acesta decizie are mai mult rol de semnal pe piata interbancara, validand evolutia descendenta a ratelor Robor. Dar, nu este de asteptat sa conduca la scaderea mai departe a dobanzilor.
Rata rezervelor minime obligatorii in lei scade de la 12% la 10%
Rata rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele in lei se va reduce de la 12% la 10%, incepand cu perioada de aplicare 24 octombrie – 23 noiembrie 2014.
Rezervele minime sunt sume pe care bancile trebuie sa le pastreze in contul deschis la BNR. Acestea se determina in functie de depozitele atrase. Prin urmare, reducerea ratei RMO va permite bancilor sa dispuna de mai multe resurse financiare pentru activitati de creditare sau pentru plasamente financiare.
Dar bancile au deja mai multi bani la dispozitie decat pot sa acorde credite. Prin urmare, aceasta masura va conduce la aparitia unui excedent de lichiditate pe piata interbancara. Efectul va fi scaderea mai departe a ratelor Robor.
Reducerea coridorului la facilitatile permanente
BNR pune la dispozitia bancilor 2 facilitati permanente:
- facilitatea de depozit, prin care bancilor pot depune oricand bani la BNR pentru a incasa dobanda;
- facilitatea de credit, prin care bancile pot imprumuta oricand bani de la BNR.
Ratele dobanzilor la aceste facilitati sa determina in functie de dobanda cheie. Anterior, diferenta era de 3 puncte procentuale fata de dobanda cheie, iar acum coridorul s-a redus la 2,75 puncte procentuale. Astfel, rata dobanzii la facilitatea de depozit a ramas fixata la 0,25%, iar la facilitatea de credit – s-a redus la 5,75%.
Ingustarea coridorului conduce la cresterea stabilitatii dobanzilor pe piata interbancara. Dobanzile la facilitatile BNR reprezinta limitele in cadrul carora ratele Robor pot fluctua (depasirea lor nu are sens economic pentru banci). Cu cat intervalul este mai ingust, cu atat dobanzile interbancare devin mai stabile. Acest lucru face ca imprumuturile in lei sa devina mai sigure.
Masura este un pas in directia potrivita, insa mai este cale lunga pana cand riscul creditelor in lei sa fie antenuat semnificativ. Chiar si dupa decizia BNR, ratele Robor au inca un interval foarte mare in care se pot misca: de la 0,25% la 5,75%.
In zona euro, in schimb, intervalul este de numai 0,5 puncte procentuale! Acesta este si motivul pentru care ratele Euribor se modifica foarte lent in cursul unei luni, in timp ce la noi, ratele Robor cresc sau scad cu aproape 1% pe luna in mod regulat.
